Întreaga activitate de evaluare din ultimele decenii se desfasoara in jurul
paradigmei ,, ce rezultate dorim sa
obtinem in urma invatarii’’ si are
ca punct de plecare observarea efectelor
negative asupra curriculum-ului si a activitatilor de formare
a evaluarii de tip psihometric, incercandu-se o ,,re-proiectare’’ a evaluarii. Teoreticienii nord americani utilizeaza
termenul de ,,evaluare autentică’’pentru
a defini aceasta noua conceptie. In spiritul evaluarii autentice sunt
construite si evaluarile de tip TIMSS (Trends
in International Mmathematics and
Science Study). Multe lucrări de specialitate au analizat şi au adus critici
modelului psihometric, în special testelor standardizate care nu măsoară
aspecte importante ale învăţării şi nu sprijină învăţarea. Testele
standardizate, normative, itemii cu alegere multiplă au rareori capacitatea de
a evalua competenţe superioare. Principalele critici aduse testelor
standardizate au scos în evidenţă valoarea diagnostică redusă a informaţiilor
evaluative, evaluarea capacităţilor inferioare, încurajarea răspunsului la
probleme predeterminate. Acestea nu reflectă diversitatea experienţelor
cursanţilor, nu reflectă modul în care aceştia învaţă, ci doar rezultatele
finale ale procesului didactic.
Modelul evaluării autentice propune deplasarea accentului de la evaluarea
rezultatelor finale ale învăţării, la procesul de învăţare.
De aceea pentru evaluarile TIMSS s-au utilizat toate tipurile de itemi,
diversificarea acestora urmarind dezvoltarea proceselor psihice superioare.
Itemul pedagogic
reprezintă
cerinţa, întrebarea la care trebuie să răspundă elevul. El este un element al unei probe de evaluare
sau al unui test pedagogic, deci al instrumentului de evaluare. Se exprimă prin
formularea unei întrebări care se integrează în structura unei probe de
evaluare.
De fapt, în sensul său real, complet şi
adaptat realităţii şcolare cotidiene,itemul înseamnă sarcina de lucru plus Răspunsul aşteptat. „Itemii (sau elementele) unui test
constituie, în ansamblu, un eşantion dintr-un univers de itemi care, la modul
ideal, ar trebui să acopere în totalitate conţinutul testat”(P. Lisievici,
op. Cit.).
Clasificarea
itemilor
După criteriul obiectivităţii în notarea sau aprecierea elevilor,
itemii sunt de trei categorii/ tipuri:
• 1. itemi obiectivi
• 2. itemi semiobiectivi
• 3. itemi subiectivi
1. Itemii
obiectivi;
Tipuri de itemi
obiectivi:
• itemi cu alegere multiplă
• itemi cu alegere duală
• itemi tip pereche
1.1 Itemul cu alegere multiplă (IAM)
Itemul cu alegere
multiplă se poate prezenta în diferite variante:
1. Găsirea
singurului răspuns bun
2. Găsirea celui
mai bun răspuns
3. Găsirea
singurului răspuns fals
4. Găsirea
tuturor răspunsurilor bune
5. Item factual
cu alegere unică. Romanul „Ion” a
apărut în anul: (se dau cinci variante de răspuns,
dintre care doar una este adevărată);
1.2 Itemul cu alegere duală (IAD)
(itemi inchisi cu
alegere binare)
Acest tip de itemi
solicită elevului să selecteze din două răspunsuri posibile: adevărat/fals;
corect/greşit; da/nu; acord/dezacord; general/particular; varianta 1/varianta2;
mai mare/mai mic; enunţ de opinie/enunţ factual etc.
1.3 Itemul tip pereche (ITP)
(itemi inchisi cu
raspunsuri corelate)
Aceştia solicită
din partea elevilor stabilirea unor corespondenţe/asociaţii între cuvinte,
propoziţii, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două
coloane. Elementele din prima coloană se numesc premise, iar cele din a doua coloană
reprezintă răspunsurile. Criteriul sau criteriile pe baza
cărora se stabileşte răspunsul corect sunt enunţate/explicitate în
instrucţiunile care preced cele două coloane. Se limitează, de obicei, la
măsurarea informaţiilor factuale, bazându-se pe simple asociaţii, pe abilitatea
de a identifica relaţia existentă între două lucruri/noţiuni/simboluri etc.
Itemii tip pereche pot solicita diverse tipuri de relaţii:
termeni/definiţii; reguli/exemple; simboluri/concepte; principii/clasificări;
părţi componente/ întrebuinţări. Se poate utiliza material pictural sau
oreprezentare grafică.
2. Itemii
semiobiectivi/deschisi
• Itemi cu răspuns scurt
• Itemi de completare
• Întrebări structurate
2.2 Itemul tip
complementare de frază sau Textul lacunar
2.3 Întrebarea
structurată.
Prezentarea unei
întrebări structurate se poate realiza astfel:
·
un material cu funcţie de stimul (texte, date, imagini,
diagrame, grafice etc);
·
subîntrebări;
·
date suplimentare, în relaţie cu subîntrebările, dacă
este cazul.
3. Itemii subiectivi
Repere conceptuale; forme/ tipuri
Se mai numesc şi itemii
cu răspuns construit elaborat/ dezvoltat. Itemii de acest tip sunt itemi largi, imprecişi
de regulă, care solicită răspunsuri a căror realizare mobilizează cunoştinţe şi
abilităţi care iau forma unor structuri integrate şi integrative. Formularea răspunsului la o asemenea
întrebare acoperă toate tipurile de obiective. Un subiect de genul următor este
un item subiectiv:” Universul
copilăriei în opera lui ION CREANGĂ”.
Acest fel de item
se asociază, de regulă, cu itemi care solicită răspunsuri obiective sau
semiobiective. În aceeaşi probă sunt integraţi itemi care evaluează obiective
de nivel taxonomic inferior precum şi itemi care vizează obiective mai complexe.
Forme/ tipuri de
itemi cu răspuns construit elaborat/ dezvoltat
·
Itemul cu răspuns construit scurt, puţin elaborat
·
Itemul tip rezolvare de problemă
·
Itemul tip eseu
·
Itemul cu răspuns construit elaborat / dezvoltat
3.1 Itemul cu răspuns construit scurt, puţin elaborate
Acesta cere
elevului să exprime o singură idee importantă în câteva fraze: o explicaţie, o
relaţie, o definiţie descriptivă etc. Profesorul fixează de obicei criterii
foarte precise cu privire la conţinutul răspunsului, extensia sa, structura
etc.
3.2 Itemul tip
rezolvare de problemă
3.3 Itemul tip eseu
·
eseu structurat sau semistructurat, în care, cu ajutorul unor indicii,
sugestii, cerinţe, răspunsul aşteptat este ordonat şi orientat;
·
eseu liber (nestructurat) care valorifică gândirea/scrierea
creativă, imaginativă, originalitatea, creativitatea, inventivitatea etc.
3.4 Itemul cu
răspuns construit elaborat/dezvoltat
Poate cere un
răspuns care se întinde pe mai multe pagini. Ar
putea fi vorba de o dizertaţie sau un eseu, de un memoriu sau chiar de o teză.
Elevul nu trebuie doar să rezolve problema, să înţeleagă sarcina complexă care
i se cere, dar trebuie să facă eforturi tot timpul să-şi structureze răspunsul,
să-l redacteze, eventual să-l transcrie.
4. Itemii de
evaluare: contexte de folosire
Când folosim
itemi obiectivi ?
·
Avem mulţi elevi de evaluat sau un chestionar care
poate fi reutilizat
·
Fidelitatea interesează mai mult decât pertinenţa
rezultatelor
·
Dorim ca subiectivitatea să fie redusă la minim
·
Suntem mai competenţi să redactam itemi
obiectivi mai degrabă decât să corectăm itemi subiectivi
·
Rezultatele trebuie să fie comunicate rapid, după
evaluare, şi dispunem de timp pentru redactarea itemilor
·
Urmărim obiective care vizează abilităţi ce trebuie mai
bine discriminate.
Când folosim itemi
subiectivi ?
·
Avem o clasă mică / puţini elevi de evaluat şi un
chestionar care nu poate fi reutilizat
·
Dorim să favorizăm şi chiar să atribuim puncte pentru
exprimarea scrisă sau caligrafie.
·
Dorim să dăm prioritate calităţii în exprimare mai
degrabă decât competenţelor specifice.
·
Suntem mai competenţi să corectăm itemi
subiectivi decât să redactăm itemi obiectivi.
·
Dispunem de mai puţin timp pentru a redacta itemi şi
de mai mult timp pentru a corecta răspunsuri.
·
Urmărim obiective care nu pot fi evaluate altfel decât
prin itemi subiectivi.
Când putem folosi atât itemi obiectivi
cât şi itemi subiectivi ?
·
Pentru a evalua toate manifestările de competenţă, mai
ales în domeniul cognitiv
·
Pentru a evalua înţelegerea sau aplicarea principiilor
·
Pentru a evalua manifestarea gândirii critice
·
Pentru a evalua abilitatea de a rezolva
probleme inedite
·
Pentru a evalua capacitatea de
învăţare/ stăpânire a faptelor şi principiile lor pertinente, de a le integra
într-un proces de rezolvare de probleme complexe.
·
Pentru a favoriza studiul şi achiziţia competenţelor
celor mai importante.
Extras pe scurt din:
Teoria şi
practica evaluării educaţionale,
Dan POTOLEA Marin MANOLESCU
Dan POTOLEA Marin MANOLESCU
Prof. înv. primar Neli Popoveniuc